Oare crezi ca ar fi bine sa-i spun ca lucrez in publicitate?

Mai 29, 2006

                                                                                     ….prolog sau epilog?

Dar trebuie sa-ti spun ca nu acesta este problema ta. Poate par putin necioplit, dar esti o lamaie, ca o masina stricata, e ceva mostenit, defectuos in tine..si in tine sau tine, in mine sau in tine..si toti din acesta camera.

Cu totii suntem niste lamai…aratam la fel ca ceilalti.

Am fost crescuti la televizor sa credem ca intr-o zi vom fi miliardari sau actori si vedete de muzica. Dar nu vom fi.

                                                                                                   …nu si eu

E vineri seara. Ma aflu in metrou. La fel ca si ieri vad acelasi cersetor sufland intr-o sticla de Coca-cola, spunand aceeasi poezie. Il privesc cu atentie, urmarindu-i miscarile teatrale. Nu m-a putut convinge. Ce credea el…ca sunt asa usor de pacalit.

Langa mine o domnisoara soarbe cu pofta o sticla de Coca-cola, parca bause pentru prima oara. In sfarsit cobor la Gara de Nord.

 

Ma intalnesc cu prietena mea si imi propune sa mergem la un suc (oare sa se fi gandit la coca-cola cand a spus suc?). A fost foarte frumos cu ea, am vorbit atatea lucruri, pana cand ma opreste: "nu ne luam si noi o cola." In momentul acela m-am blocat….nu am mai putut spune nimic. Am plecat subit, trist si tacut.

 

Ajung acasa. Trag aer in piept de fericire…si fara sa vreau chiar reusesc sa zambesc !! de ce? nu siu.. Ma duc in camera si imi arunc hainele pe scaun, imi salut fratii…si cuprind patul …ca un bebelus.

E mai bine acum. Chiar uitasem de tot si toate, nici nu imi mai aduceam aminte ce se intamplase ieri. Scot din dulap punga cu fugi de porumb, deschid frigiderul si scot sticla de lapte, trimisa de parinti la pachet. Torn cu mare grija laptele in castron, cand brusc observ eticheta de Coca-cola pe sticla. Sticla imi aluneca din mana pe gresie, eu continuam sa raman nemiscat simtind laptele cum imi ajunge la picioare. Toate evenimentele de vineri mi s-au derutat in cap, ca un film: cersetorul cu sticla de coca-cola, domnisoara care sorbera cu pofta din sticla de coca-cola, si apoi prietena mea cand m-a invitat la suc, adica tot la Coca-cola.

Nu ma puteam regasi. Nu intelegem nimic. Ce se intampla dumnezeule cu mine…??.

 

Ma aflu in tramvai, trantit intr-un scaun ca o leguma. Intr-un moment de revenire, am incercat sa ma gandesc nu la coca-cola, ci cum am ajuns in tranvai. Am fost surpins sa vad ca ma aflu chiar intr-un scaun, cand stiam cat de lesinati sunt oamenii dupa scaune, ca dupa o stilca de coca-cola. Am mers pana la capat de linie. Imi veneau in minte o serie de intrebari fara raspuns. Daca ma gandesc bine chiar stiu, dar nu vreau sa vi-l spun voua, oricum nu ati intelege, voi generatia coca-cola. !!!

Nu am coborat, am ramas in tramvai. Si iarasi pana la capat de linie. Ma simteam obosit. Simteam cum vibreaza telefonul in buzunar, dar era prea mare efortul de a raspunde. Cu siguranta sunt fratii mei care vor sa ma intrebe ce e cu balta de lapte de pe gresie. Si ei ce naivi, nu s-au prins…..Cred ca nu au vazut si sticla?!

Sau poate era chiar mama care ma suna? Sau posibil ca prietena sa vrea sa ma scoata la un suc?

 

Gatul imi era uscat. Fulgerator ma bate gandul sa imi potolesc setea cu o sticla de Coca-Cola. A fost doar un gand…

                                                                               …uita-te sub capac !

E vineri seara. Ma aflu in metrou. La fel ca si ieri vad acelasi cersetor spunand aceeasi poezie, mai putin fara sticla de Coca-Cola. Sl privesc cu atentie, urmarindu-i miscarile teatrale. De data asta eu am sticla de Coca-Cola. . Ce credea el?…ca sunt asa usor de pacalit.

Langa mine o domnisoara se uita holbata la mine cum sorbeam din sticla de Coca-cola, parca nu mai bause niciodata. In sfarsit cobor la Gara de Nord.

 

O sun pe prietena mea si ii propun eu de data asta sa iesim la un suc (cand am spus „suc”, sunt sigur ca v-ati gandit la Coca-Cola, evident). A fost foarte frumos, am vorbit de atatea lucruri, mai putin cand am intrerupt-o "nu ne luam si noi o cola".

 

Ajung acasa. Trag aer in piept de fericire…si fara sa vreau chiar reusesc sa zambesc !! de ce? chiar stiu.. Ma duc in camera si imi arunc hainele pe scaun, imi salut fratii…si cuprind patul …ca un bebelus.

E mult mai bine acum. Intotdeauna trebuia sa vezi "jumatatea plina a paharului". Torn cu mare grija in pahar, cand brusc observ eticheta de Coca-cola de pe sticla. Era chiar Coca-Cola. Intr-o clipa de neatentie sticla imi aluneca pe gresie. Fulgerator ma aplec si ridic repede sticla de jos. Off…nu s-a varsat foarte mult. Ce se intampla dumnezeule cu mine….?? nu mai sunt in stare sa tin o sticla in mana…?!!

 

Ma aflu in tramvai, trantit intr-un scaun ca o leguma. Intr-un moment de atentie, am incercat sa ma gandesc nu la cum am ajuns in tranvai, ci la un pahar rece de coca-cola. . Am fost surpins sa vad ca ma aflu chiar intr-un scaun, cand stiam cat de lesinati sunt oamenii dupa scaune, ca dupa o sticla de coca-cola. Si inteleg si eu. Am mers pana la capat de linie. Imi veneau in minte o serie de intrebari fara raspuns. Daca ma gandesc bine chiar il stiam, dar nu vreau sa vi-l spun si voua, oricum nu ati intelege, voi generatia coca-cola. !!!

Nu am cobort, am ramas in tramvai. Si iarasi pana la capat de linie. Ma simteam obosit. Simteam cum vibreaza telefonul in buzunar, dar era prea mare efortul de a raspunde. Cu siguranta sunt fratii mei care vor sa ma intrebe daca am cumparat lapte. Si ei ce naivi,….cred ca s-au prins dupa ce au vazut stica de coca-cola …ca nu am cumparat nimic.

Sau poate era chiar mama care ma suna? Sau posibil ca prietena sa vrea sa ma scoata la un suc.? Chiar ? Daca ..era prietena si vroia sa am scoata la un suc…?

                                                                                    ….cred ca e epilog?

Dar trebuie sa-ti spun ca nu acesta este problema ta. Poate par putin necioplit, dar esti o lamaie, ca o masina stricata, e ceva mostenit, defectuos in tine..si in tine sau tine, in mine sau in tine..si toti din acesta camera.

Cu totii suntem niste lamai…aratam la fel ca ceilalti.

Am fost crescuti la televizor sa credem ca intr-o zi vom fi miliardari sau actori si vedete de muzica. Dar nu vom fi.

Publictatea ne face sa alergam dupa haine si masini. E trist. Lumea asculta de alte reguli. Lumina se lichefiaza, din robinete curge Coca-Cola, soneria se desprinde de perete pentru a-ti anunta veciunul de noul hit, geamurile parca nu se mai inchid de atata publictate, televizorul e mereu deschis, ochii ti se topesc la fiecare pauza publicitara, cerul e mereu albastru, iar fetele sunt mereu sexy. Si ce am ajuns? O vietate de sera, moale, pufoasa, burtoasa, putin rezistenta..

                                                             ***
* fragment dintr-un eseu pe care l-am scris pt. seminarul de Relatii Publice

Astept pareri .

 

2 Responses to “Oare crezi ca ar fi bine sa-i spun ca lucrez in publicitate?”

  1. Andrei Says:

    Eu cred ca eseul este foarte reusit, caci mesajul se transmite usor: „omul este victima publicitatii”.
    Sticla de Coca Cola este instrumentul manipularii, in jurul caruia se concentreaza slabiciunile celor pervertiti sa creada intr-o imagine fabricata de cei „cu interes”.
    Extraordinar pentru pus in scena, caci contine trasaturile filmului romanesc: drama sociala; limbaj simplu, sugestiv; simboluri; revelatii, ganduri spontane; elemente din viata cotidiana.

    Satira la adresa reclamei la pepsi cu lamaile smechere.

  2. andreea Says:

    daca tu nu ai citit cartea si prin urmare nu stiai la ce se refera..asa nici eu nu am trait ce ai trait tu in momentele alea insa inteleg mai tot..geniala prezentare!;)


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: